Semnificatia bradului de Craciun

Cadouri cat mai originale mai frumoase si mai originale,cu ofertele de decoratiuni pentru Craciun se intrec pentru a ne capta atentia.. toate acestea ne amintesc ca in cateva zile Craciunul bate la usa. Asa ca nu ne ramane decat sa incepem pregatirile. Desi traditiile si datinile din strabuni incep sa dispara pe an ce trece (mai ales in mediul urban), impodobirea bradului de Craciun speram sa nu se piarda niciodata. Unde isi afla originea aceasta traditie, care sunt simbolurile pomului de Craciun... iata o scurta istorie a bradului de Craciun.

 

 

Istoria originii bradului de Craciun

Desi nu se stie exact unde s-a nascut ideea impodobirii pomului de Craciun, se banuieste ca originea bradului de Craciun a aparut pentru prima data la popoarele germanice. Matin Luther a fost primul care a ornat bradul de Craciun cu ajutorul lumanarilor. Ideea i-a venit de la reflectarea luminii stelelor printre ramurile unui brad. Treptat, treptat aceasta traditie se raspandeste patrunzand in Anglia, Franta, Elvetia. In Rusia europeana Ajunul Craciunului era sarbatorit in mijlocul padurii unde se alegea cel mai frumos brad care era ornat cu lumanari, bomboane si jucarii. In traditia romaneasca impodobirea bradului apare la sate in momente alegorice: nunta sau inmormantarea tinerilor, a femeilor si a barbatilor.

Semnificatiile si simbolurile ornamentelor pomului de Craciun

Ne-am obisnuit ca in fiecare an sa ne impodobim bradul de Craciun cu tot felul de ornamente care mai de care mai haioase si mai sclipitoare. Craciunul este sarbatoarea cadourilor, a pacii si a linistii sufletesti. Fiecare dintre noi are un stil personal de a-si orna pomul de Craciun, dar nu toti cunoastem semnificatiile si simbolurile ornamentelor de Craciun. Beculete colorate, beteala, confetii, bomboane, nuci, instalatii luminoase (mai nou si muzicale), lumanarele atarna pe ramurile pomului dandu-ne un sentiment de bucurie si implinire. Pe langa aceste decoratiunii exista unele ale caror simboluri ne fac sa acordam o mai mare importanta decorarii casei si bradului de Craciun.
Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, simbolozeaza sanatate si noroc. Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care nu piere niciodata. Ea poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in argintiu sau auriu.
Varfurile bradului de Craciun in forma de stea simbolizeaza noroc si realizarea tuturor visurilor. Steaua are o semnificatie religioasa, amintind de cea care a aparut pe cer la nasterea lui Isus.
Vascul este planta cu cea mai veche traditie in sarbatorirea iernii. Ea este folosita in ornarea casei avand puteri t
Povestea incepe in secolul al VII-lea, cand un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Legenda spune ca s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. In Europa secolului al XII-lea, cu ocazia Craciunului, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos! Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.
La mijlocul secolului al XVI-lea, apar in Germania primele targuri specializate in vanzarea de cadouri, de obicei mancare sau obiecte de folosinta practica. Beteala a fost inventata in Germania pe la 1610. In acea vreme nu era numai argintie, era chiar din argint!
Au fost inventate masini pentru obtinerea unor folii subtiri. Argintul era durabil insa oxida repede, astfel ca au fost incercate diverse aliaje de plumb si cositor, dar produsul era atat de greu, incat se rupea sub propria greutate. Astfel incat argintul a fost folosit pana la mijlocul secolului al XX-lea.
In Marea Britanie, obiceiul bradului de Craciun a patruns prin intermediul negustorilor germani stabiliti in Anglia, care obisnuiau sa-si decoreze casele de sarbatori.
Decoratia bradului consta in beteala din argint, lumanari si margele, toate produse in acel secol XVII in Germania si Europa de Est. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat sa aiba cate un mic brad asezat pe masa in dreptul lui, cu cadourile alaturi.
In 1846, Regina Victoria si Printul Albert, apar in “Illustrated London News”, impreuna cu copiii, in jurul bradului de Craciun. Popularitatea familiei regale a facut ca obiceiul sa se raspandeasca repede printre supusi. Bradul a devenit “la moda” nu numai in insulele britanice, ci si pe coasta de est a Americii.
Decoratiile erau de o mare varietate, fiind manufacturate “in casa”. Tinerele doamne petreceau ore decupand fulgi de zapada si stelute, impaturind pliculete pentru cadouri si cosulete de hartie pentru dulciuri. Ansamblul era completat cu margele si beteala din argint produse in Germania, impreuna cu ingerii ce urmau sa stea in varful bradului. Lumanarile erau adesea asezate in inele de lemn.
Tarile din spatiul mediteranean nu s-au aratat prea interesate de brad, preferand scenele biblice asezate pe platforme triunghiulare, bogat ornamentate.
In America, bradul de Craciun apare pe la 1747, in comunitatile germane din Pennsylvania, dar se raspandeste abia o data cu dezvoltarea comunicatiilor, in secolul XIX.
In 1882 este patentat becul electric, iar in 1892 el este adaptat pentru pomul de Craciun. Tot in aceasta a doua jumatate a secolului al XIX-lea, obiceiul impodobirii bradului la sfarsit de an patrunde dinspre nord si pe teritoriul actual al Romaniei.


Secolul XX : Dupa 1918, din cauza problemelor de export, Germania nu mai este principalul furnizor de decoratii. Locul sau este luat de Japonia si SUA. In 1930 brazi de mari dimensiuni sunt amplasati in locuri publice. La mijlocul anilor ’60, ideile moderniste se rasfrang si asupra pomului de Craciun. Brazii din aluminiu argintiu, importati din America, sunt foarte la moda. Acestia nu necesitau alte decoratii decat sursele de lumina colorata care se reflectau multiplu pe crengile argintii. In anii ’70 apar brazii artificiali cu aspect foarte realist.

Bradul in mitologia populara
Obiceiul impodobirii bradului de craciun la romani s-a suprapus peste cel al butucului de Craciun. Ritual azi disparut, dar atestat inca de la romani, butucul de Craciun, un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea si renasterea divinitatii, a zeului autohton Craciun.


Bradul de nastere
Parintii sau rudele ii daruiau nou-nascutului un brad cu care acesta se infratea. Bradul trebuia sa apere pruncul de duhurile si ursitoarele rauvoitoare. Bradul daruit nu era taiat, ci doar ales in padure, iar pe scoarta lui se incrusta numele sau insemnul familiei nou-nascutului. La fiecare aniversare a copilului, parintii si rudele veneau la brad, ii inchinau ofrande si rosteau rugaciuni. Dupa datina, tinarul lua el apoi in grija bradul, frate spiritual, neglijarea copacului echivalind cu desconsiderarea propriei persoane.


Bradul de nunta
Tinerii care urmau sa se casatoreasca participau odinioara la o ceremonie prenuptiala in cadrul careia se fagaduiau unul altuia dinaintea unui brad. Incalcarea legamintului facut in fata bradului atragea asupra lor oprobriul obstii. In Oltenia, in ajunul nuntii, exista obiceiul ca mirele sa trimita miresei un brad, printr-un flacau, ca simbol al legaturii ce urma sa ia fiinta intre ei. In alte regiuni, bradul de nunta a fost inlocuit cu marul sau chiar cu florile de mar.


Bradul funerar
La moartea unui tanar, se punea sau se planta pe mormant un brad impodobit cu panglici si fructe, de obicei chiar copacul ce-i fusese daruit la nastere. Cand murea un om plecat departe de ai sai, in cosciug era asezat un brad in locul celui disparut.


Bradul de judecata
Bradul juca si rolul unei instante divine. Juramintul rostit in fata in fata arborelui dobindea astfel trainicie. De exemplu, vataful calusarilor, inainte de a porunci cetei sa inceapa jocul, isi infingea sabia intr-un brad- numit brad de juramint-, jurind apoi pe ea. De asemenea, se practica asa-numita “judecata divina” a bradului: omul banuit de a fi savirsit o faradelege era legat de un brad timp de trei zile si trei nopti; daca in acest interval nu era sfisiat de fiare sau lovit de trasnet era lasat liber si considerat nevinovat, caci se credea ca fusese judecat de brad.
Copacul vesnic verde prezida totodata judecata obsteasca: satul se aduna in jurul unui brad pentru a lamuri si potoli conflictele dintre tarani.


Bradul si recoltele
Potrivit unei credinte arhaice, bradul sadit intr-o livada facea pamintul mai manos. O tarina ce primea in brazda ei un brad urma sa dea o recolta bogata.
amaduitoare. La unele popoare simbolizeaza pace si armonie. Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.